Creierul uman, aşezat în interiorul craniului, este mai sofisticat decât cel mai performant computer. Cu ajutorul milioanelor de celule, acesta direcţionează şi monitorizează toate activităţile noastre–chiar şi când dormim.

Creierul este principalul coordonator şi centru de comandă al organismului. Asemenea unei centrale telefonice, preia mesaje provenind de la ochi, urechi, nas, limba şi piele şi trimite semnale spre muşchi şi glande. Creierul funcţionează si ca un computer, procesând şi înmagazinând informaţii.
         În interiorul său se află un sistem postal care trimite mesaje spre acea zona a creierului, unde acestea trebuie să fie descifrate.Activitatea creierului nu se rezumă doar la manipularea datelor. El este centrul sentimentelor, emoţiilor şi dorinţelor, cu ajutorul căruia putem învăţa şi crea gânduri şi idei.
         Creierul uman este alcătuit din peste 10 000 milioane de neuroni microscopici sau celule nervoase.
         Activităţile creierului implică modificări de ordin electric şi chimic în interiorul neuronilor. De fiecare data când un neron este "atins", el transmite un impuls sau un mesaj nervos asemănător cu un mic curent electric. In funcţie de direcţia, de sursa mesajelor şi de numărul lor, fiecare centru al creierului le examinează sau le transmite unei alte porţiuni, unde vor fi procesate.
          Creierul este tot timpul activ, prin el circulând milioane de impulsuri în fiecare secundă. Unele dintre aceste mesaje sunt legate de activităţi conştiente - cele asupra cărora deţinem controlul, cum ar fi mersul, vorbitul şi scrisul. Alte mesaje provin din procesele vitale ale organismului, ce se desfăşoară în mod automat, spre exemplu respiraţia, bătăile inimii şi digestia alimentelor pe care le consumăm.
           Dintre toate mamiferele, omul are creierul cel mai avansat şi mai dezvoltat ( deşi nu are cele mai mari dimensiuni ). La toate vertebratele, însa, creierul consta din 3 unităţi structurale principale : emisferele cerebrale, trunchiul cerebral şi cerebelul.

              Emisferele cerebrale au rol în procesarea mesajelor ce provin de la organele de simţ. Trunchiul cerebral este compus în special din fibre nervoase ce leagă celelalte doua unităţi. Cerebelul prezintă porţiuni destinate echilibrului şi coordonării activităţii musculare, dar este prevazut şi cu căi nervoase spre şi de la şira spinării, precum şi nervi conducători de mesaje spre organele majore ale organismului.

Simţurile Omului

Simţul este o funcţiune a organismului prin care acesta recepţionează şi prelucrează o anumită categorie de stimuli externi sau interni.

                                                Văzului

                                                Auzului

Organele de simţ ale              Mirosului

                                                Gustului

                                                Pipăitului

          Ochii reprezintă organele de simţ ale văzului. Cu ajutorul lor omul vede forma, mărimea, culoarea şi mişcarea obiectelor.

Vederea ajută la menţinerea echilibrului şi la aprecierea distanţelor până la diferite obiecte.

         

Urechile reprezintă organele de simţ ale auzului. Cu ajutorul urechilor omul aude sunetele produse de diferite corpuri ( cu viaţă sau fără viaţă ) şi se poate orienta în spaţiu.

Nasul reprezintă organul de simţ al mirosului. Cu ajutorul lui omul deosebeşte mirosurile neplăcute de cele plăcute, recunoaşte alimentele proaspete şi pe cele alterate, respiră.

Limba reprezintă organul de simt al gustului. Cu ajutorul limbii omul simte gusturile ( dulce, săret, amar, acru ), simte temperature alimentelor, poate mesteca şi înghiţi alimente, poate vorbi.

Simtul reprezintă organul de simt al pipaitului. Cu ajutorul pielii omul simte temperature, atingerea, presarea, apăsarea, lovirea, înţeparea, aspectul suprafeţei corpurilior.

          Prin impulsuri electrice creierul primeşte şi transmite comenzi, prelucrează, analizează, sintetizează informaţii, memorează … etc.

Impulsurile electrice sunt transmise spre şi de la creier prin nervi.