Dar înainte de a ajunge la ţesuturile beneficiare, acestea ajung la nivelul ficatului unde suferă unele transformări.
Structura ficatului
Ficatul este o glandă anexă a tubului digestiv cu o structură foarte complexă. Unitatea morfologică a ficatului este lobulul hepatic. Acesta are formă de piramidă şi o lungime de câţiva milimetri. Ficatul conţine până la 100.000 de lobuli. Fiecare lobul hepatic este format din hepatocite (celulele ficatului), capilare sinusoide şi canale biliare (în care se varsă bila).
Circulaţia hepatică este dublă – funcţională şi nutritivă, dar ramurile arterei hepatice şi cele ale venei porte se vor uni în interiorul ficatului formând capilarele sinusoide. Din capilarele sinusoide, sângele se va aduna în venele hepatice care se vor vărsa în vena cavă inferioară. În fiecare minut prin vena portă trece aproximativ 1 litru de sânge, iar prin arterele hepatice aproximativ 350 de ml de sânge. Această cantitate de sânge va ajunge în capilarele sinusoide, adică 25 % din volumul de sânge pe care îl pompează inima în repaus.
Structura ficatului
Ficatul este o glandă anexă a tubului digestiv cu o structură foarte complexă. Unitatea morfologică a ficatului este lobulul hepatic. Acesta are formă de piramidă şi o lungime de câţiva milimetri. Ficatul conţine până la 100.000 de lobuli. Fiecare lobul hepatic este format din hepatocite (celulele ficatului), capilare sinusoide şi canale biliare (în care se varsă bila).
Circulaţia hepatică este dublă – funcţională şi nutritivă, dar ramurile arterei hepatice şi cele ale venei porte se vor uni în interiorul ficatului formând capilarele sinusoide. Din capilarele sinusoide, sângele se va aduna în venele hepatice care se vor vărsa în vena cavă inferioară. În fiecare minut prin vena portă trece aproximativ 1 litru de sânge, iar prin arterele hepatice aproximativ 350 de ml de sânge. Această cantitate de sânge va ajunge în capilarele sinusoide, adică 25 % din volumul de sânge pe care îl pompează inima în repaus.
Vasele de sânge din ficat nu au inervaţie vasodilatatoare, ci doar vasoconstrictoare – sângele cantonat la nivelul ficatului va fi deblocat şi trimis în circulaţie cu ajutorul vasoconstricţiei. În unele stări de şoc se poate reduce debitul de sânge din ficat ajungându-se până la necroză hepatică.
Funcţiile ficatului
Funcţia de stocare a sângelui. Sistemul vascular hepatic poate stoca până la jumătate de litru de sânge, iar în condiţii patologice acest volum poate creşte până la 1,5 litri. Ficatul este un organ mare (2,5 % din greutatea corpului la adult) care este capabil să acţioneze ca un rezervor de sânge şi să ofere spre circulaţie acest volum de sânge când situaţia o cere (şoc hipovolemic).
Funcţia de stocare a sângelui. Sistemul vascular hepatic poate stoca până la jumătate de litru de sânge, iar în condiţii patologice acest volum poate creşte până la 1,5 litri. Ficatul este un organ mare (2,5 % din greutatea corpului la adult) care este capabil să acţioneze ca un rezervor de sânge şi să ofere spre circulaţie acest volum de sânge când situaţia o cere (şoc hipovolemic).
Funcţia de filtrare şi purificare a sângelui se datorează macrofagelor din capilarele sinusoide. Aceste macrofage hepatice mai sunt denumite celule Kupffer şi vor fagocita orice particulă străină care ajunge din intestin în sânge (bacterii).
Ficatul mai intervine şi în inactivarea unor substanţe toxice – medicamente sau hormoni. La nivelul ficatului aceste substanţe suferă procese chimice (de oxidare, reducere sau hidroliză). Unele enzime ce intervin în metabolizarea acestor substanţe pot fi secretate în cantitate mai mare în timp – cum este cazul enzimei alcool-dehidrogenaza care va fi secretată în cantităţi mai mari în consumul cronic de alcool etilic.
În interiorul ficatului sunt inactivate sau metabolizate foarte multe substanţe, dintre care unele au potenţial toxic pentru organism – medicamente liposolubile, amoniac, insulină, glucagon sau cortizol.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu