Munţii Bucegi ascund foarte multe legende, care au fost transmise de-a lungul timpului din generaţie în generaţie dar şi foarte multe mistere care îi lăsă cu gura căscată chiar şi pe specialişti. În ultimii ani au circulat fel de fel se zvonuri cu privirea la Munţii Bucegi, unele atât de adevărate încât au ridicat semne de întrebare foarte mari.
Zone energetice foarte mari
În urma unor analize bine amănunţite, s-a descoperit că pe crestele Bucegilor se înregistrează un nivel foarte mare de radiaţii. Nu se ştie cu exactitate de unde provin aceste radiaţii sau ce le provoacă iar cercetările sporadice de până acum nu au reuşit să demonstreze nimic. Singura explicaţie viabilă care rămâne în picioare pentru a explica nivelul radiaţiilor foarte mari de pe crestele Bucegilor este faptul că aici a fost un mare sanctuar dacic, piaţa de temelie a poporului roman.
Gheorghe Porancea, meteorologul de serviciu în ultimii 30 de ani de la staţia staţia meteorologică Vârful Omu povesteşte cum în urmă cu mai mulţi ani a însoţit o echipă de specialişti care au făcut măsurători radestezice pe Vârful Bucura. S-a constatat un nivel foarte mare de radiaţii. Specialiştii nu au găsit niciodată cauza acestor radiaţii iar problema a rămas deschisă. Nici până în ziua de astăzi nu s-au putut oferi explicaţii clare.
O altă legendă susţine că Munţii Carpaţi sunt străbătuţi de tuneluri subterane atât de lungi încât ating şi sute de kilometrii. Nimeni nu poate spune dacă au fost făcute de mâna omului sau de forţă naturii. Asemenea caverne uriaşe ar exista şi în Bucegi. Iar acele câmpuri de forţă pot să marcheze chiar linia subterană a tunelurilor. Se vorbeşte şi despre faptul că pe Vârful Omu ar fi fost un sanctuar dacic, aşa cum au mai fost şi pe alte creşte ale munţilor, în Retezat şi Ceahlău. Acesta este supranumit “triunghiul de aur” al Daciei datorită energiilor impresionat de mari care se regăsesc în cele trei puncte. Interesant este modul în care dacii uneau aceste trei puncte ale “triunghiului magic”?
Primele cercetări s-au efectuat abia în anul 1927 cu privire la Munţii Bucegi, mai precis în partea estică a masivului, pe Valea Ialomiţei, într-o zonă cunoscută sub numele de “şapte izvoare”. Aici s-a făcut o analiză a apei şi spre stupoarea cercetătorilor s-a constatat că apa din acest izvor are zero bacterii. Acest fapt este unic în lume. Alte cercetări au fost realizate în anii 80. Specialiştii au constatat că izvorul se “alimentează” dintr-un lac subteran imens. Asta ne aduce aminte de legenda culoarelor subterane din munţi! Cert e că debitul izvorului este de 4.000 de litri pe secundă. Toate aceste informaţii au fost secretizate de autorităţile comuniste. Trebuie să menţionez că din această zonă, a “celor şapte izvoare” venea în fiecare zi măreţul Zamolxe pentru a bea apă. Oare care este cauza pentru care acest izvor este atât de pur? A fost intervenţia omului sau mama natură i-a premiat pe daci cu puritatea absolută?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu