O scrisoare scrisa inainte de culcare, ceva foarte sufleteste

Întotdeauna mi-am dorit să pot zbura atât de sus încât să ating norii , însă cum asta nu este posibil mă mulțumesc doar să îi privesc de pe pământ , în timp ce stau întinsă pe spate observând diferitele forme pe care le au sau felul în care se mișcă. Toate acestea mă fac să îmi imaginez că mă aflu așa de aproape de ei încât îi pot atinge, deși realitatea e cu totul alta . Mă fascinează norii pentru că par atât de pufoși și de neatins , încât atunci când îi privesc intru fără să vreau într-o stare de visare , din care cu greu mai pot ieșii. Îmi place enorm să stau pe spate și să îmi încânt privirea cu micuțele ” ghemotoace de vată ” care parcă își au propriul joc de miscări , iar dacă reușești să intri in acest dans himnotizant, imaginația depășește toate barierele, în timp ce în mintea ta diferite secvențe se derulează ca într-un șir fără sfârșit ce duce spre infinit. Mă gândesc la păsările ce nu au nevoie de vise pentru a ajunge deasupra norilor, realizez ce norocoase sunt să aibă la fiecare zbor această priveliște minunată și privilegiul de a trece prin nori de parcă aceștia nici nu ar fi în calea lor. Ciudat e cum toată această activitate aparent banală pentru ele, se petrece chiar sub privirile noastre pline de dorință , dar și de regret.Cu cât mă gândesc mai mult la lucrurile imposibile, realizez că defapt nu sunt chiar atât de greu de atins precum par. Să zbori pare imposibil , însă atunci când meditezi asupra modurilor de a zbura , parcă totul se schimbă și prinde o altă înfățișare, mai puțin dezamăgitoare. Și noi putem zbura, dar nu cum zboară păsările ci cu gândul care te poate duce oriunde îți dorești, chiar și în cele mai fanteziste locuri pentru că totul ține de noi și de puterea noastră de imaginație.Poți fii oricând deasupra norilor , iar tot ce trebuie să faci pentru a ajunge acolo e să închizi ochii și să te lași purtat de gândurile cele mai imposibile spre o nouă lume mai interesantă și mai fascinantă , și anume lumea viselor.Nu uita că noi suntem creatori propriului destin, atât în lumea reală cât și în cea imaginară. Totul depinde doar de noi, nimic nu e imposibil atâta timp cât există visele . Noi suntem cei ce alegem drumul pe care dorim să mergem.